De ce niciodată nu voi bate palma cu sistemul ticăloșit

Multă lume mă întreabă de ce m-am implicat în politică. De ce nu pot sta liniștit în banca mea, de ce nu mă bucur în liniște de tot ce viața mi-a oferit până acum.

Ei bine, povestea a început odată cu faimoasa Ordonanță 13, la fel ca probabil pentru mulți dintre voi. Ăla a fost momentul în care ceva s-a schimbat în creierul meu pentru totdeauna, atunci noaptea am ieșit în piață și nu am mai plecat. Cu câteva excepții, aproape zilnic am fost în piață. A fost forma noastră de revoltă, strigătul nostru împotriva sistemului ticăloșit, deși Dragnea tocmai ce dăduse ordonanța de reducere a impozitului pe profit, deci material ne era bine.

Până atunci, alături de tot poporul ăsta, acceptam într-un fel că politicienii sunt murdari, corupți și că tot ce putem face este să ieșim conștiincios la vot, o dată la 4 ani. Dar atunci mi-am dat seama că noi chiar putem schimba ceva, că prin implicarea noastră, sistemul poate să cedeze și putem spera la ceva mai bun, la un nou început.

Când am aflat de protestul din 10 august, am știut că trebuie să fiu acolo. Cum soția și fiicele mele erau cel puțin la fel de înverșunate ca mine, am pornit cu toții înspre București, fiica cea mare fiind deja acolo și așteptându-ne. Nu voi uita vreodată ziua aceea. Piața era tot cea pe care o știam și până atunci, dar atmosfera era electrizantă. Oamenii erau liniștiți, dar puteai să le citești în ochi hotărârea, revolta. Era plin de poliție și jandarmi, stăteau printre noi nerăbdători, pregătiți să intervină. Când am ajuns noi, pe la ora 16, protestul încă era pașnic, dar pe la ora 19 au început sa vină “agitatorii” care aruncau cu pietre înspre forțele de ordine. Am știut atunci că nu mai e vorba de un protest la fel ca cele la care participasem până în acel moment, am știut că familia mea nu mai este în siguranță. Chiar lângă noi, patru astfel de indivizi au început să arunce cu pietre, iar nebunia a început când indivizii au luat-o la goană. Ne-am trezit dintr-o dată că nu mai putem respira, că lumea din jur începe să țipe, și ne-am dat seama că jandarmii care trebuia să ne apere aruncau în noi cu gaze lacrimogene. Am căutat să-mi protejez familia, astfel încât am scăpat ca prin minune de bătaia care a urmat.

Făcând apoi diferența între ziua aceea și protestul din ziua următoare, ne-am dat seama că măcelul a fost premeditat. Că norocul a fost nu că am avut forțe de ordine care să ne apere, ci că marea majoritate a oamenilor prezenți acolo nu au fost violenți. Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă nu era așa, un masacru. Știm cu toții care au fost vinovații pentru ce s-a întâmplat la 10 august, și mai știm cum, acum nici o lună, dosarul a fost clasat, iar responsabilii dați uitării. Acești protestatari pașnici se pare că au fost de vină pentru că au fost gazați și bătuți. Acești protestatari, printre care eu și familia mea, care-și exprimau public, în mod complet constituțional, opinia despre niște condamnați penal care ne conduceau.

Nu, nu voi bate palma vreodată cu cineva care a avut legături cu sistemul care a organizat măcelul de la 10 august sau cu cineva care a beneficiat de sistemul acela. Nu am nevoie de cumetrii pe interese, nici eu și nici Alianța USR PLUS. Noi suntem aici pentru că ne-am săturat de voi, pentru că vrem să schimbăm șmecheria și relațiile pe competență, slugărnicia și loialitatea de partid pe meritocrație.

Tocmai de aceea sunt convins că vom câștiga pe 27 septembrie, că cetățenii onești vor putea face diferența, că suntem destui încât să schimbăm ceva. Merităm #UnNouÎnceput.

Toată viața de adult mi-am petrecut-o construind și apoi perfecționând câte ceva.

Despre mine

Contact

[email protected]

Str. Petofi Sandor nr. 31, Dumbrăvița

Copyright © 2024